Si iar trec pragul casei goale
Si iar te chem sa vii inca putin
Si iar scriu goala de cuvine,
Acest refern de infinit.
Ma rog mereu la Cel de sus
Pasii sa-ti indrepte iar spre mine...
Si-s trista...
Oh!cat sunt de trista,
Cand nu te-astept
Seaca de vant, rupta din foc...
Oh, vino!mai vino doar
Sa te sarut cu patima vanatului
Ce-si cere vanatorul...
Vino tu,
Trecator cu ochii versi
Ce trupul meu ti l-ai supus
Si-ai spart in el puterea,
Si vina si pacatul...
Tu,patima cu ochii verzi,
Ma tii adanc inchisa-n tine!
Vino si drumu da-mi
Si zboru da-mi
Si sufletu de Eva ce-l ascund,
In vechi matasuri inegrite!

leapsa

Dacă eram un anotimp, aş fi fost vara.
Dacă eram o lună, eram septembrie.
Dacă eram o zi a săptămânii, vineri.
Dacă eram o parte a zilei, aş fi fost noaptea.
Dacă eram un animal marin, aş fi fost o caracatita.
Dacă eram un animal de uscat, aş fi fost pisica .
Dacă eram o virtute, aş fi fost sinceritate .
Dacă eram o planetă, aş fi fost Marte.
Dacă eram un lichid, aş fi fost apă.
Dacă eram o piatră, eram o piatra de rau .
Dacă eram un metal, aş fi fost argint.
Dacă eram o pasăre, as fi fost vultur .
Dacă eram o plantă, aş fi fost iarba.
Dacă eram o stare a vremii, ploaie de vara.
Dacă eram un instrument, aş fi fost pian.
Dacă eram un sentiment, aş fi fost iubire.
Dacă eram un sunet, aş fi fost bas-ul.
Dacă eram un cântec, aş fi fost "bitza-razboi in 2".
Dacă eram un film, aş fi fost "secretele unei gheise".
Dacă eram un oraş, Iasi.
Dacă eram un gust, aş fi fost acru.
Dacă eram o aromă, aş fi fost capsuni.
Dacă eram o culoare, aş fi fost verde .
Dacă eram un material, aş fi fost satin .
Dacă eram o parte a corpului, aş fi fost ochii.
Dacă eram un drog, aş fi fost Ecstazy.
Dacă eram un viciu, eram ţigară.
Dacă eram un accesoriu, aş fi fost un colier .
Dacă eram o expresie a feţei, aş fi fost zâmbet.
Dacă eram o materie, aş fi fost limba română.
Dacă eram o formă, aş fi fost patrat.
Dacă eram un număr, aş fi fost 2.
Dacă eram o haină, aş fi fost rochie.

De cateva zile am in minte un citat de Mihail Drumes "E o cruzime sa te joci cu inima unei femei.",mi-au atins sufletul cuvintele si ma gandesc ca are atat de mare dreptate...E crud sa tii inima unei femei,chiar daca-i plina de pacat,chiar daca greseste uneori,in mainile murdare de orgoliu si ironie.Inima ei e atat de mica,iar tu jucandu-te cu ea ai s-o scapi si-ai s-o spargi,ai s-o frangi.Ai s-o ridici apoi cu chip nevinovat si-ai sa incerci sa o repari si poate ai sa reusesti...poate...dar vor ramane mici cioburi lipsa,pe care tu nu le vezi,dar ea le simte,ei ii lipsesc cand tu crezi ca-s doar capricii...Gandeste-te de cate ori inaintea ta au mai scapat-o si altii si la fel ca tine au reparat-o si poate cati dupa tine vor face la fel...si au uitat si vor uita la fel ca tine acele parti mici,dar atat de mari...De asta sunt femei fara inima,pentru ca ei,ei au scapat-o si au uitat s-o mai repare,iar ea singura nu poate...nu poate sa-si refaca inima. Femeile...nu ,femeile nu se joaca ,cu inimi ci le aseaza inauntrul lor si le pastreaza acolo ca sa nu le franga...de asta sunt femei pe care nu le puteti uita,pentru ca uitati sa va luati inimile inapoi.Le lasati acolo inauntrul lor,pentru ca voi singuri n-ati putea avea grija de ele...De asta sunt femei bune,pentru ca au inauntrul lor mai maulte inimi... In viata mea sufletul m-a durut de multe ori...dar niciodata asa...niciodata cuvintele nu m-au durut mai mult... Nu te juca te rog cu inima mea!cu inimile din mine!

Aceeasi poveste ca mai demult...totul se repeta si totusi totul e altfel acum...ma privesc acum doar ochii reci,numeni care ar putea sa regrete si ma intreb totusi pentru cine atata timp?din tot nu ramane nimic,toamna mea a murit in mine,iarna cu voi s-a pierdut intr-o vara pustie,distanta a intrat in suflet si am ramas fara noi...Am ramas goale ca niste copaci pustii din gerul ce ne-a unit.Iarna noastra ne-a ucis frunzele si prietenia si ne-a lasat asa asteptand primavara.Ne-am topit ca niste metale pretioase brute,ne-am slefueit si ma devenit ieftine ,neincrezatoare si toate astea pentru ce? pentru orgoliu...

Si ce rost ar avea acum sa mintim ca-i totul doar simtire,ca tot ce-i mai curat in iubire e gandul?Nu!nu pentru ca noi mai presusu de suflet suntem oameni si suntem plamaditi din pacat,mai presus de toate suntem carne si os si nevoi...Eu...eu intreaga am nevoie de tine,am nevoie de pielea si parfumul tau.Am nevoie de palmele tale mari si grele in care sa-mi ascund degetele mici si reci.Am nevoie de pieptul tau puternic unde sa-mi ascund chipul mut,am nevoie de muzica inimii tale.Am nevoie de bratele tale care sa ma lege strans de tine.Pielea noastra are aceeasi culoare si suntem amandoi nascuti din mare.Nu vreau sa-ti fiu egala,pentru ca n-am fost creata sa fiu asa,pentru ca eu sunt slaba si fragila si tu esti puternic si ma ascunzi,ma protejezi.Pentru ca uneori eu sunt atat de mica si tu atat de mare...!

Azi tu esti trist si azi simt cum din trupul meu se desprind incet bucati,asa ca-mi strang genunchii la piept si-mi impletesc strans bratele in jurul lor ca sa fiu sigura ca raman intreaga.Simt in interiorul meu un crater de vulcan si ma dor marginile lui prea reci si prea dure ,imi zgarie carnea si inima...ma doare fierbinteala ce iese din lava sangelui ce-mi clocoteste in vene. Ma dor cuvintele ce-mi alearga frenetic prin minte si nu ma lasa sa gandesc clar.Tristetea ta imi raneste intreaga fiinta.Cuvintele tale-s parca sulite ce mi se infing adanc in piele si se rasucesc repede si incet in acelasi timp parca dintr-o placere absurda de joc cu sangele,cu mintea,cu gandul.Ma dor ochii tai ce nu ma privesc,si trupul ce-i departe si vorbele ce nu le rostesti.Ma doare ca nu pot sa fiu acum langa tine...Ma doare orgoliul si neputinta de-a spune"iarta-ma"privindu-te,ma doare ca ma pierd si mi-e greu sa ma regasesc.Durerea ta ma macina,ma rupe,vreau sa simt eu tot ce te doare pe tine doar ca sa poti tu sa zambesti.Vreau sa te strang in brate atat de tare incat nimeni si nimic sa nu te poata atinge ,nimeni sa nu-ti poata face rau,sa fiu doar eu langa tine ,doar eu...si sa te iubesc,sa te iubesc chiar daca asta e ultimul lucru viata mea.Plang ,plang acum chiar daca nimeni nu stie si nimeni nu vede,decat tu,tu cel ce citesi,plang fiind ca ma doare neputinta si dorul ,plang durerea din durerea mea si a ta.Plang pentru ca vulcanul din mine nu erupe ci doar ma macina,ma raneste,ma descompune...

Azi nu...

Nu ...nu-mi mai spune azi ca-mi esti prietena,azi nu mai cred in asta.Azi sunt satula de toate dimintetile in care vii si-mi spui cat ai dorimt de prost sau de bine si uiti sa mai intrbi "tu mai traiesti?respiri?".M-am saturat sa suni doar cand ai nevoie tu de ceva si uiti sa mai suni vreodata sa intrebi "ce faci?"si sa astepti sincer un raspuns.M-am saturat sa te cred si sa te ascult,sa te impac eu cand tu gresesti.Nu vreau sa vrei mereu ca tu sa fii tot si eu nimic si stii ce ,acum nu, n-am sa ma intorc tot eu pentru ca EU POT SI FARA TINE !

Stii...noaptea...noaptea e cel mai greu...noaptea nu stiu si nu pot sa mint.Intunericul se rasfrange in verdele ochilor goi si-mi tremura vocea si trupul si nu gasesc cuvinte cu care sa mint.Noaptea raman doar eu si ma cuprind incet mii de ganduri, imagini...fiinta ta se rasfrange in mine si devin eu,eu cea adevarata,eu cea fara masca...imi scot haina de indiferentza,pun bjuteriile de zambet crud langa oglinda,imi sterg chipul de putere,imi pieptan parul si scot din el orice urma de curaj.Noi doua avem in comun doua vicii majore...el si fumul.Si asa ,goala de orice prejudecata,de orice mister,goala de orice neadevar de peste zi...aprind o tigara si privesc in oglinda.Suntem noi doua..eu si cu mine,ne privim in ochii de sticla si pentru prima data semanam...tu ,masca mea,simti ce simt si eu,vibrezi cum vibrez eu...pentru prima data ,tu masca mea,iubesti cum iubesc eu...acum pentru prima data ne completam si nu mi-e frica,nu mi-e frica sa ma tradezi... Noaptea-i prea sublima ca s-o putem minti...vin-o langa mine ,nu-ti fie frica,aici sunt eu cu toata fiinta mea pregatita sa jertfeasca in altarul tau tot ce-i mai scump si mai real... ...........eu...eu si masca mea te iubim...

Uneri simt ca m-am nascut din mare...ii apartin...E sublim modul ei de a iubi,de a plange,de a zambi... Marea e ca o femeie frumoasa indragostita de cer...se pierd in orizont, mereu impreuna, fara sa existe ceva care sa-i poata desparti. E plina de pasiune,de albastru. Marea e o inima,o inima ce iubeste,uneori cu batai lente,aproape stinse...alteori salbatic,are batai,de credinta,de speranta.Si marea crede...crede in plaja ei,in nisip,in scoici,si-n alb. Marea plange uneori,plange cu pietre si alge,alteori rade...rade cu valuri.Are chiar si trecut,bine ascuns acolo,in adancuri,acolo unde nimeni nu poate ajunge. Marea e o fiinta atat de complexa...e plina de ieri si de azi si de maine...

fragmente de suflet

• "Dragostea e o fiinta salbatica.Cand incercam sa o tinem in frau,ne distruge.Cand incercam sa o ichdem,ne inrobeste.Cand incercam sa o intelegem,ne tulbura."-P.Coelho

• "Dragostea nu pune intrebari,deoarece daca incepem sa gandim,incepem sa ne fie frica.E o frica inexplicabila,nu poate fi exprimata in cuvinte.De aceea nu intrebi,faci..."-P Coelho

• "In clipa aceasta simteam ca eram aceeasi persoana.Durerea lui fusese si va fi mereu-durereamea-acum bucuria lui era bucuria lui.Simteam si eu bucuria si toyusi fericirea lui era cumva durere."-S.Meyer

• "Daca totul ar pieri si n-ar ramane decat el,eu as continua sa exist;iar daca totul ar ramane si el ar fi nimicit,universul s-ar transforma intr-o uriasa lume straina mie si mi s-ar parea ca nu mai fac parte dintr-insa."-E.Bronte

• "Iubirea mea pentru el e asemeni stancilor eterne de sub pamant:nu prilej de incantare,ci necesitate.Eu sunt El.El e mereu,mereu in mintea mea,nu ca o placere,asa cum nici eu nu sunt o placere pentru mine insami,ci ca propria mea fiinta."E.Bronte

• "Nu poti ramane niciodata cu o singura prezenta,nu te poti darui niciodata unui singur lucru.Firea asta omeneasca este atat de fundamental tragica incat te cheama necontenit in cel putin doua directii,paralele daca nu opuse"-M.Eliade

• "Prietenia este un lucru atat de sfant,incat chiar daca va dura o singura zi , ea nu trebuie uitataniciodata" -anonim

daca!

Daca intr-o zi m-ai intreba de ce te iubesc,ti-as raspunde...pentru ca esti tu.Pentru ca in ciuda fapului ca esti departe, te simt mereu aici,aproape,pentru ca in fata ta nu trebuie sa pretind ca sunt altfel,nu trebuie sa port masti.Langa tine pot fi trista ,fiindca stiu ca ai sa-mi aduci zambetul pe buze,pot sa plang caci stiu ca ai sa intelegi tot ce ma framanta.Pentru ca tu stii cum sa ma alinti si cand sa ma certi,stii sa-mi arati cand gresesc.

"Niciodata nu mi-am destainuit iubirea prin viu grai,dar daca privirile pot vorbi,atunci si cel mai idiot dintre idioti ar fi putut ghici ca eram indragostita de el pana peste cap ."-E.Bronte

prieteni...

Uneori pierdem in timp bucati din noi ...pierdem oameni care ne-au fost alaturi si carora le-am oferit zambind parti din noi...si nu ,nu ma refer la moartea reala..ci doar la disparitia acelei legaturi atat de stranse atat de profunde.Nu relizam cum timpul rupe incet acest fir,incepem sa nu mai avem aceleasi obiceiuri ,aceleasi ganduri,aceleasi conceptii ce erau identice in trecut.Nu realizam decat atunci cand procesul e incheiat si ne bantuie aceeasi senzatie ca atunci cand te trezesti dintr-un somn adanc,confuz.Te trezesti si incepi sa cauti,sa cauti un moment cand a inceput totul,dar nu gasesti nimic si ramai cu privirea pierduta,cu o usoara senzatie de gol,de pustiu.Nu,nu e o durere ce-ti frange intreaga fiinta,nu e ca un chin..., e o durere suportabila,e ca o zgarietura la un deget, pe care o simti atunci cand o vezi,care te ustura cand te murdaresti pe maini.Simitim lipsa prietenului abia atunci cand realizam ca nu mai e...nu mai e acolo unde era inainte,ii simtim lipsa,abia atunci cand avem sufletul murdar,iar el nu e acolo sa ne ajute sa curatam totul.Si sunt momente cand ne e atat de dor ,incat am vrea sa dam timpul inapoi in acele zile cand era aici si acum am sti sa apreciem fiecare cuvat ,privire,clipa si zambet...Am da timpul inapoi ca macar pentru o zi ,sa mai respiram acelasi aer,sa impartim aceeasi tigara,sa gandim aceleasi lucruri,sa radem de aceleasi glume...si apoi ,seara ne-am intoarce in prezent,impliniti, impacati cu ideea ca am avut aceea ultima zi...acele ultime momente,acel ramas bun nefiresc... Dar nu putem,nu putem face nimic din toate astea...raman toate asa,umbrite de timp ,de ceata si dor...mai ramanem doar uneori cu privirea in gol si regretam...regretam prietenii ce i-am avut,iar timpul ni i-a luat...

uneori

Uneori as vrea sa ma tii strans la pieptul tau,sa-ti pui mainile in jurul meu si sa simti cum imi fierbe sangele in vene...sa ma tii acolo unde nimieni sa nu ma poata atinge ,nimic sa nu ma poata rani...alteori vreau doar sa te privesc cum adormi cu capul pe pieptul meu,sa-mi trec degetele tremurande prin matasea parului tau,sa-ti simt fiecare bataie a inimii si sa te privesc ...sa te privesc la nesfarsit.Uneori sunt exagert de sensibila si fragila si plang...plang din orice motiv neinsemnat ce in acel moment imi provoaca o urma de durere...plang pentru ca stiu ca ai sa ma privesti in ochi si ai sa ma saruti pe frunte ,ai sa zambesti si ai sa ma tii langa tine pana am sa ma linistesc...Alteori sunt rece...iar tu ma intelegi si ma ierti...pentru ca stii... asa sunt eu.... Uneori cand esti langa mine zambesc...zambesc pentru ca existi,pentru ca te am,pentru ca ma faci sa accept realitatea si visul,ma faci sa te accept si sa ma accept ,pentru ca ma faci sa simt lucruri ce credeam ca-s ingropate adanc in inima mea ...zambesc pentru ca atunci cand sunt in dreapta ta sunt fericita...Alteori ...cand nu esti, timpul ma doboara intre clipe in care nu pot respira fara tine...imi pun bratele in jurul meu ca si cand fiinta mea ar fi pe cale sa se destrame,iar eu ma chinui sa o pastrez intreaga.Lipsa ta imi frange inima ca pe sticla goala izbita de un perete rece , pe care au curs mii de ploi...care a vazut zeci de povesti...si in fiecare ciob e imaginea ta,perfecta...in fiecare ciob e suficienta dragoste pentru ca tu ...sa prinzi aripi si sa zbori...sa zbori pe cerul meu... Uneori am nevoie sa-ti vorbesc ,sa-ti spun tot ce-mi trece prin minte ,am nevoie sa-ti vad zambetul dulce de pe chip cand imi asculti copilariile si cand ma tragi langa tine ,ma alinti si ma saruti pe frunte;caldura din ochi cand sunt serioasa,cand ma implic intr-un subiect complicat,cand ma contrazici ,cu toate ca stii ca am dreptate,doar pentru ca-ti place cum incerc sa-ti dovedesc asta.Alteori,am nevoie sa taci...sa vorbim doar prin priviri intelese numai de noi.Am nevoie doar sa ma pierd in chipul tau,in trasaturile lui,in ochi,in buze...ma fascineza imaginea ta,cand zambesti,cand esti trist sau nervos,cand te alinti sau esti serios. Uneori cand ne plimbam,iti caut palma si-mi ascunt mana in ea ...si merg cu pasi mici ,mici ca-ntr-o incercare absurda de a ma ascunde de timp...Alteori cand nu esti alerg,alerg incercand sa sfidez acelasti timp de care nu am reusit sa ma ascund,ca sa ajung la tine...Insa tot timpul te vreau langa mine fericit,am nevoie de fericirea ta pentru a fi intreaga...tot timpul esti in inima mea...fie ca esti aici sau departe...tot timpul vei fi...

TU

Azi mi-e dor de tine....mi-e dor de tine intr-un mod bolnav...te vreau aici sincer si curat...
Tu...tu esti ca marea.Ai apa sarata de lacrimi,de durere,de uitare.Ai valuri,valuri de pasiune,de iubire...Ai o plaja numai a ta pe care o speli mereu cu zambete,nisip de amintiri.Ai scoici,bucati din inima ta ce s-au frant si bucati din inimi pe care le-ai frant,pe care n-ai vrut,sau n-ai putut sa le iubesti.Ai soare ,soare de fericire si furtuni,furtuni adanci de durere,de frustrare...ai ploi,ploi de regrete..Ai perle inauntru..in apa,in amintiri...si ma ai pe mine...acolo in inima ta...

Daca ar trebui sa te definesc poate in naivitatea mea te-as numi perfectiune,dar eu iubesc fiecare defect de-al tau ,asa ca brusc ai deveni imperfectul ce-mi da culoare...Poate te-as numi frumusete,dar frumusetea e efemera,iar eu nu vreau sa te pierd in timp...Te-as numi muzica,dar in momentele de tacere nu te-as auzi si as fi mult prea nesigura si pustie...Te-as numi basm ,dar mi-e frica..poate la un moment dat nu voi mai crede in tine...Nu pot sa te definesc ,nu vreau sa te definesc....gasesc doar un univers intreg in ochii tai.

Si daca acum ai fi aici te-as iubi atat de mult incat durerea marii din care se nasc munti ar parea mai dulce si mai blanda.Atat de mult incat din beton ar incepe sa rasara trandafiri.Atat de mult incat pamantul ar deveni albastru si nimeni nu ar mai sti decat sa zboare.Atat de mult incat patul in fiecare seara ti l-as face cald ca un desert si te-as inveli cu stele si te-as saruta cu nori

Ce ma reprezinta

Ce ma reprezinta?

1.el
2.prieteni
3.iubre
4.tigari
5.vise
6.a rade
7.plimbare
8.mare
9.verde
10.ochi
11.amintiri
12.vanilie
13.pisici
14.lacrimi
15.toamna
16.primavara
17.tricouri
18.a sti
19.a analiza
20.ploaie
21.sentiment
22.poveste
23.portocale
24.noapte
25.a dori
26.departe
27.negru
28.rosu
29.fragmente
30.a citi
31.viata